„Zborul va fi adevărata mea biografie, conchise Emilia. Pilotajul e, fără îndoială, coabitarea dintre oameni și zei. Să vezi ceea ce văd doar păsările.”

În anul 1935, o adolescentă de cincisprezece ani din Ardeal a aterizat la propriu, în urma unei căsătorii silite cu un pilot din Escadrila Regală, în însuși Micul Paris, cum i se spunea, în perioada interbelică, Bucureștiului.
Adversitățile, vicisitudinile și, mai ales, excluderea au precipitat dezvoltarea ei spirituală și, astfel, la doar șaisprezece ani neîmpliniți, Emilia Ilie, absolvind Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino“ de pe Băneasa, a devenit cea mai tânără femeie-pilot din lume, stabilind un record mondial feminin absolut, nici până astăzi egalat de femei sau de bărbați. Ea a făcut parte din generația de aur a Aviației Române.
Max Manolescu afirma că moldoveanca Smaranda Brăescu, munteanca Irina Burnaia și ardeleanca Emilia Ilie întruchipau însăși „România Dodoloață“, iar Ionel Fernic le numea „cele trei grații ale Aviației Române“.
Romanul biografic Zbor este povestea unei femei curajoase, care nu a permis niciodată să o doboare încercările vieții.