Am rugat-o într-o zi pe mama să-mi cumpere o pușculiță în care să strâng bani, dar să nu fie un porc. Nu am înțeles niciodată de ce majoritatea pușculițelor sunt porci.

Mi se pare ciudat și cuvântul pușculiță. Pușculiță vine de la pușcă. Pușca este o armă cu care mergi la vânătoare sau la război. Nu e ciudat să strângi banii într-o pușcă?!

Când am întrebat-o de ce chestia aia în care economisim bani se cheamă pușculiță, mama a zis să mă duc să-l întreb pe tata, iar tata mi-a spus că nu și-a pus niciodată întrebarea asta. Există o grămadă de întrebări pe care oamenii mari nu și le pun.

IULIAN TĂNASE

Când am absolvit, în 1999, Academia de Studii Economice din București (Facultatea de Comerț), publicasem deja o carte. O carte de poezie. Pe vremea aceea, poezia era singurul lucru care mă interesa cu adevărat. Altceva nu aveam în cap. Nu mă vedeam scriind nici povestiri, nici romane și nici cărți pentru copii.

Însă viața este mult mai surprinzătoare decât ne putem noi imagina, așa că, în anii care au urmat, am publicat nu doar poezie, ci și povestiri, romane și cărți pentru copii.

Am scris Pușculița de vânătoare la propunerea unei prietene, Anca Ungureanu, căreia îi mulțumesc. Anca apare și ea în această carte, împreună cu băiețelul ei, Viktor.

ANDREEA MOLOCEA

După mulți ani de școală și un doctorat în științe politice, mi-am luat partenerul și cățelul și m-am mutat la Praga. Aici, printre arici, iepuri și pițigoi, am început o nouă aventură în lumea ilustrațiilor. Îmi place să lucrez cu acuarele și guașe, iar lumea naturală, cu magia și culorile ei, îmi este sursă de inspirație în ceea ce ilustrez. Sper că puțin din această magie s-a scurs și în paginile acestei cărți la care s-a muncit cu mult drag.