Volumul de față conține câteva texte care se constituie într-un omagiu adus fabulei clasice. De aceea, fără avea pretenția de a scrie în maniera lui La Fontaine, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Aurel Baranga, Nina Cassian, pornind de la operele acestora, le-am rescris pe unele dintre ele și le-am denumit contrafabule, termen preferat celui de anti-fabulă.

Demersul a constat mai întâi în (re)citirea autorilor menționați, activitate la care este invitat și cititorul.

Re-scrierea fabulelor a fost pasul următor, încercând totodată să răspundă la întrebarea dacă morala implicită sau explicită a acestei specii literare mai este actuală. Astfel, pe lângă contrafabule, am scris și câteva fabule inspirate de aceste vremuri pandemice în care sigur avem măcar o mască vizibilă pe chip...

Fabula funcționează după regulile parabolei, fiind o metaforizare a adevărului. Trăsăturile de caracter și ideile umane sunt ascunse în spatele unor măști de animale și de obiecte personificate. Înainte de pandemi, transpuneam fabulele în mici scenete, împreună cu elevii care își confecționau singuri măștile. Prin teatru, în mod ludic, înțelegeau mai bine alegoria pe care se bazează această operă.