Istoria artei românești, cunoscută și prezentată (în canonul istoriografic și iconografic deschis de George Oprescu), reține numele lui Petre Abrudan (1907-1979) ca fiind legat de activitatea artistică din orașele Baia Mare, Oradea, Cluj, desigur cu ecouri și reprezentare națională și în București.
Arta lui Petre Abrudan a fost observată, apreciată și recenzată de nume importante ale criticii și istoriei artei din România, începând cu menționatul George Oprescu (care îl remarca pe artist încă din 1939), apoi de Petru Comarnescu, Ion Frunzetti, Vasile Florea, Horia Horșia, Marin Mihalache, Mircea Țoca, Mircea Deac, Constantin Prut, Negoiță Lăptoiu, Daniel Popescu, Ruxandra (Nădejde) Garofeanu, Virgil Mocanu, Dan Grigorescu, Viorica Guy Marica, Cornel Radu Constantinescu, Valentin Ciucă, Vasile Radu, Mihai Muscă, Livia Drăgoi, Tiberiu Alexa și alții. Putem să ne întrebăm ce au apreciat aproape în unanimitate toți acești specialiști în privința creației lui Abrudan? Răspunsul multiplu, exprimat concis, ar consta pe de-o parte în aspectele implicării lui Abrudan atât în organizarea vieții artistice din Transilvania de Nord și a învățământului de specialitate, cât și în coagularea unei forme stilistice de modernism autohton, dar și preocupările pentru teme sociale sau inspirate din folclor sau viața satului.
Pornind de la aceste premise putem încerca să extindem evaluarea importanței și statutul operei lui Abrudan astăzi, la peste 40 de ani de la trecerea lui în eternitate, cu prilejul expoziției retrospective, acompaniată de acest volum, consacrate artistului de către Colonia Pictorilor din Baia Mare.
Acest studiu monografic își propune reconstituirea în detaliu a activității expoziționale a artistului, făcută atât pe baza arhivei personale a lui Abrudan (cu fișe de creație, de activități și caiete de notițe), cât și utilizând arhivele publicațiilor periodice care au consemnat-o, coroborate cu studiile și cataloagele publicate, dedicate artistului. Cu riscul poate uneori de a obosi cititorul cu acest demers, considerăm că acesta este necesar pentru o mai bună cunoaștere și restituire sintetică a operei lui Abrudan, în vederea unor mai consistente cercetări și interpretări viitoare. De menționat că până la data acestui studiu monografic, nu a fost publicat un repertoriu expozițional exhaustiv al operei lui Abrudan și în întâmpinarea acestei nevoi a fost realizată această cercetare.
Încercarea monografică retrospectivă prezentă ține cont de importanța ansamblului operei lui Petre Abrudan, realizată atât în perioada ei timpurie, interbelică, cât și în aceea de maturitate, din timpul regimurilor totalitare comuniste românești, fără a realiza operații de „whitewashing” în prezentarea datelor, informațiilor sau lucrărilor care au făcut carieră în epocă (lucrări pentru care azi este adesea utilizată titulatura de „artă oficială”). (Cosmin Năsui)