Librarie.Net foloseste cookies. Continuarea navigării presupune acordul dumneavoastră conform termenilor și condițiilorASCUNDE NOTA
Istoriile literaturii romane. Studii, eseuri, cronici
Pret: 5000 lei
Disponibilitate: in stoc furnizor
Livrare estimativă: 7 zile

» modalitati transport
» info disponibilitate si retur
» formular contact
Cod produs: 389115
Autor(i): Irina Petras
Editura: Editura Scoala Ardeleana
Anul aparitiei: 2020
Nr. pagini: 370 pagini
Tip coperta: necartonata
ISBN: 9786067975383
Categorii: Beletristica, Eseuri, Teoria literaturii, Istoria literaturii romane / Lingvistica, Carti
Despre Istoriile literaturii române, de la începuturi până astăzi, într-o singură carte!

Antologie alcătuită de Irina Petraș

Volum editat de Filiala Cluj sub egida Uniunii Scriitorilor din România

Proiect editorial recomandat de revista Sinteza

Semnează, în ordine alfabetică:
Elena Abrudan, Iulian Băicuș, Iulian Boldea, Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Ion Buzași, Al. Cistelecan, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Constantin Cubleșan, Victor Cubleșan, Ioan Pop-Curşeu, Gabriela Gheorghișor, Dan Grădinaru, Săluc Horvat, Laszlo Alexandru, Adrian Lesenciuc, Nicolae Manolescu, Marius Miheț, Andrei Moldovan, Delia Muntean, Eugeniu Nistor, Olimpiu Nușfelean, Nicolae Oprea, Ovidiu Pecican, Gheorghe Perian, Irina Petraș, Ion Pop, Mircea Popa, Ilie Rad, Ion Simuț, Adrian Tudurachi, Cornel Ungureanu, Ion Vlad, Răzvan Voncu, Magda Wächter.

* * *

Între 31 mai și 2 iunie, ar fi trebuit să aibă loc cea de-a șaptea ediție a Festivalului Național de Literatură, FestLit Cluj 2020. Pentru simpozion, alesesem ca temă Istoriile literaturii române. Nicolae Manolescu promisese, pentru deschidere, o conferință. Cum festivalul a fost suspendat anul acesta, am propus colegilor critici și istorici literari să-mi trimită comunicările pentru a edita un volum. Aveți în față rezultatul acestei idei. Mulțumesc tuturor celor care au răspuns invitației mele.
Textele sunt, cele mai multe, reluări revizuite și adăugite ale unor studii, cronici literare, eseuri, apărute în volume ori în revistele literare. Toate împreună înlocuiesc cu succes, cred eu, dezbaterea amânată. Am încercat o ordonare cât de cât cronologică, funcție de istoria avută în vedere. Fiindcă adesea un autor vorbește despre mai multe istorii, am păstrat aranjarea cronologică și înăuntrul fiecărui capitol. Am adăugat titlului, în paranteză, numele celor comentați, astfel încât cititorul să găsească mai ușor ceea ce îl interesează.
Tema îmi fusese impusă de constatarea că, deși raftul nostru de referință este bogat și consistent, încă persistă moda lamentărilor pe tonuri diverse apropo de criza căreia pare că-i suntem sortiți. Mă încăpățânez să nu fiu de acord. CRIZA, cu majuscule şi cu bine jucată disperare, e soluţia cea mai comodă şi mai meschin profitabilă fiindcă nu doar că spui astfel, indirect, că nu recunoşti nimic din ce s-a făcut deja şi se face, de bine de rău, tot timpul, dar nici nu te (mai) simţi chemat să faci ceva cu adevărat durabil şi serios.
Sigur, motivele „crizei” ar fi situația socio-politică, vremile, mereu vitrege. Eu una, însă, pariez pe indiferenţa la eveniment a celor prinși în uriașe proiecte culturale. Reiau aici un comentariu al lui Al. Paleologu (Spiritul şi litera, 1970) la Istoria… lui Călinescu: „Prefaţa Istoriei literaturii române… se încheie cu un amănunt exemplar, anume data: 24 ianuarie 1941. În paroxismul convulsiilor vieţii publice, în tumultul acelor zile sinistre, G. Călinescu îşi termina netulburat vasta lucrare, opunând haosului, demenţei şi crimei, un moment al spiritului. G. Călinescu era obsedat de ideea monumentalului şi îl jignea ceea ce i se părea a fi la noi o lipsă de ambiţie, dacă nu de vocaţie monumentală. Nici neapărat frumuseţea, nici propriu-zis dimensiunea nu dau esenţa monumentalului, ci grandoarea şi perenitatea, adică universalitatea ideală a concepţiei şi durabilitatea ei materială. Creaţia monumentală este o Imitatio Dei, o demiurgie ce sfidează timpul şi bravează istoria. De aici, «indiferenţa la eveniment» pe care o preconiza Călinescu şi care presupune un plan absolut, o lume a esenţelor, unde totul capătă sens prin raportare la arhetipurile primordiale. «Turnul de fildeş de care se sperie atâţia nu reprezintă un loc de refugiu, ci o altitudine necesară pentru observaţie… Cine nu se distanţează de evenimente spre a le citi semnificaţia uitată, cine nu se depărtează de oameni spre a scruta în ei umanitatea nu este un artist. Absenţa de la evenimente este condiţia însăşi a creaţiei şi a cere artistului să participe la existenţa noastră diurnă este a-i cere să se dezintereseze de adevărata viaţă esenţială ce formează obiectul artei», spunea G. Călinescu într-un interviu în 1945.”
Eventuala criză a istoriei literare pe care am putea-o recunoaşte şi descrie se explică (dar nu se scuză în absolut) prin destinul nostru de etern începători. Cum la români lipseşte (credea Rădulescu-Motru) aplecarea spre lucrări în perspectiva lungă a istoriei (cele care cer efort îndelungat cu succese/câştiguri târzii şi mereu îndoielnice), dar şi spiritul comunitar, interesul personal ori de grup fiind mereu şi nesmintit deasupra celui public, o lucrare de o viaţă, neterminată la dispariţia autorului, nu e continuată firesc şi generos de generaţia imediat următoare. Tot ce s-a făcut înainte e lăsat/împins/aruncat deoparte şi se re-începe de la capăt, „pe râu în jos”, vorba cântecelului pentru copii, dărâmarea fostului pod „de piatră” fiind anunţată cu o încântare greu de ascuns. Lucrul era deplâns de un Heliade Rădulescu („La noi şi la toate neamurile ce se află în a lor pruncie, abia se începe un lucru şi ajunge la abuz”) şi descris de Caragiale prin formula genială a „strânsurii de năvală” în care ne complacem, acea permanentă stare de urgenţă în gol, de ne-aşezare cronicizată, de forfotă gălăgioasă, în cerc (vicios). Mecanism psihologic graţie căruia „fiecare generaţie se crede hărăzită să aşeze, ea, prima piatră” (Nicolae Manolescu), fiindcă nu crede că începutul vechi a fost cel bun.
Să mai constat că – periodic, dar şi de o bună bucată de vreme – lucrurile par să nu (mai) răspundă definiţiei lor tradiţionale. Critica şi istoria literară îşi confundă adesea scopurile şi instrumentarul ca două „ştiinţe” complementare ce se află. În mare, e valabilă şi azi delimitarea făcută de un Ibrăileanu (critica se ocupă de ceea ce individualizează operele, istoria, de ceea ce le e comun din perspectiva epocilor, curentelor, şcolilor) ori de Lovinescu (istoria se ocupă cu operele vechi, iar critica literară cu cele noi). O dată cu G. Călinescu, istoria literară devine „forma cea mai largă de critică” şi rostul ei „nu e de a cerceta obiectiv probleme impuse din afară spiritului nostru, ci de a crea puncte de vedere din care să iasă structuri acceptabile”, „istoricul literar nu e numai un erudit care urmează a se ţine în curent cu materialele disciplinei lui, ci un artist interpretator”. Şi pentru D. Popovici, istoria literară îşi legitima statutul/rostul doar prin relaţie cu alte discipline: teoria artei, poetica şi istoria ideilor literare. Complicarea privirii cronologice asupra literaturii cu una sistematică şi analitică a (re)deschis calea subiectivităţii istoricului (e de amintit că pentru Hasdeu, ca şi pentru Iorga, istoria era, deja, o ştiinţă subiectivă, un mod original de a retrăi în imaginaţie, vizionar şi artistic, faptele trecutului, obiectivitatea fiind, oricum, greu de atins în lucrările şi purtările omeneşti).
Am, în continuare, o părere bună despre literatura română şi despre multele ei vârfuri din toate epocile, şi una îndoită despre topuri, ierarhii şi repuneri/eliminări autoritare în/din drepturi. De aceea, lista mea de istorii literare românești, completată cu de neocolit dicționare, panorame, enciclopedii, este impresionantă. „Prima schiță a unei istorii a literaturii române” (Ion Simuț) se conturează în 1867, la Cluj. Justin Popfiu ține conferința intitulată O privire fugitivă preste literatura română și lipsa unei istorii critice a literaturii române și o reia în volumul Poezie și proză (1870). De reținut apoi: Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, 1885; Ioan Nădejde, Istoria limbei și literaturei române, 1886, Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române. Epoca veche, 1921; N. Iorga, Istoria literaturii românești, 1925; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, 1926-1929 şi Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937, 1937; D. Popovici, Literatura română în epoca „Luminilor”, curs litografiat, 1938-1939; N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi (I-III, 1940–1945); G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1941; Cioculescu, Streinu, Vianu, Istoria literaturii române moderne, 1944; Ștefan Ciobanu, Introducere în istoria literaturii române. Orientări metodologice, 1944; Al. Piru, Literatura română veche, 1961; Istoria literaturii române, I-III, 1964-1973; Ovid. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, I-III,1967-1975; Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, 1971; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române (I–III, 1971–1987); Marin Bucur, Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu, 1973; Eugen Simion, Scriitori români de azi, I-IV, 1974-1989; Eugen Barbu, O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent, 1975; Conceptul de istorie literară în cultura românească (1978), antologie realizată și prefațată de Paul Cornea; Scriitori români, 1978, dar şi Dicţionarul scriitorilor români, 1995-1998 (coordonatori M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu); Literatura română. Dicţionar cronologic, 1979; Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, 1979; Mircea Popa și Valentin Tașcu, Istoria presei literare românești din Transilvania de la începuturi până la 1918, 1980; 2003; Mircea Popa, Tectonica genurilor literare, 1980; Al. Piru, Istoria literaturii române de la începuturi până azi, 1981; Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești (I-IV, 1982-1990); N. Manolescu, Istoria critică a literaturii române, I, 1990; I. Negoiţescu, Istoria literaturii române, 1991; L. Ulici, Literatura română contemporană, 1995; D. Micu, Scurtă istorie a literaturii române, 1997; Elvira Sorohan, Introducere în istoria literaturii române, 1998; Dicţionar analitic de opere literare româneşti (coord. Ion Pop), I-IV, 1998-2002; Mihail Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane, 1999; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicţionar bio-bibliografic, 2001; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti. 1950-2000, 2001; Dicţionar esenţial al scriitorilor români (coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu), 2001; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, 2001; Dicţionar Echinox A-Z. Perspectivă analitică (coord. Horea Poenar), 2004; Dicţionar general al literaturii române, I-VII, 2004-2005 (coord. Eugen Simion); Romanul românesc în interviuri şi Dramaturgia românească în interviuri (volume realizate de Aurel Sasu şi Mariana Vartic); Dicţionarul cronologic al romanului românesc (Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Elena Stan, Valentin Taşcu, Mariana Vartic), 2004; Alex. Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941–2000, 2005; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane (I-III), 2006; Mircea Ghițulescu, Istoria literaturii dramatice românești, 2007; Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, 2008; 2020; Irina Petraș, Literatură română contemporană. O panoramă, 2008; Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, 2010; Cronologia vieţii literare româneşti (coord. Eugen Simion), 10 vol., 2011-2015; Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, 2012-2017; Ioan Holban, Literatura română de azi, Poezia. Proza, 2013; Răzvan Voncu, O istorie literară a vinului în România, 2013, și Poeţi români de azi, I, 2015; 2019; Ion Simuț, Literaturile române postbelice, 2017; Enciclopedia literaturii române vechi, 2018; Ion Pop, Poezia românească neomodernistă, 2018; Dan Grădinaru, Calendarul literaturii române pe 250 de ani, 2 vol., 2019; Mircea Anghelescu, O istorie descriptivă a literaturii române, Epoca premodernă, 2019 ș.a.m.d. Li se adaugă mari monografii dedicate unor personalități ale literaturii române, unor curente literare etc. Un inventar rapid și incomplet, dar deja grăitor.
Cred că avem de-a face și cu o premieră – prezentarea (aproape) tuturor istoriilor literaturii române într-o singură carte! (Irina Petraș)

* * *

Cuprins

În loc de argument
Nicolae Manolescu despre istorii literare românești
Adrian Lesenciuc, Sfârșitul istoriei literare?
Adrian Tudurachi, Ce rămâne din istoria literaturii
„Revoluţia poetică” în istoria lovinesciană a literaturii
Dan Grădinaru, Epoca manuscriselor (1780-1812)
Mircea Popa, Etape în descoperirea conștiinței de sine a istoriei literare românești
Ilie Rad, „Lepturariul” lui Aron Pumnul – prima istorie a literaturii române
Ion Simuț, Istorii ale literaturii române (Iustin Popfiu, G. Călinescu, Emil Boldan, Ion Rotaru, Dumitru Micu, Alex. Ștefănescu)
Săluc Horvat, Istoria lui Gheorghe Adamescu
Ion Buzași, Un precursor al istoriilor didactice ale literaturii române: Ioan Lăzăriciu
Ion Pop, Glose la o introducere de istorie literară: Sextil Pușcariu
Al. Cistelecan, E. Lovinescu – conceptele de critică și istorie literară
Magda Wächter, Subistorii literare de gen feminin. G. Călinescu
Ion Vlad, Doi dascăli ai Literelor clujene (Ion Breazu, Ioana Em. Petrescu)
Gheorghe Perian, O istorie evenimențială a literaturii române din Transilvania (Ion Breazu)
Ovidiu Pecican, Literatura română postbelică. Critica de direcție (1962-1989) (Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Constantin Noica)
Nicolae Oprea, Primele Istorii ale literaturii române după ’89 (Nicolae Manolescu, I. Negoițescu)
Ştefan Borbély, O sinteză controversată (Marian Popa)
Marius Miheț, Sindromul Ianus și iluzia Zeus. Istoriile literaturii române. Note și contranote (Alex. Ștefănescu, Nicolae Manolescu)
Elena Abrudan, Un scriitor al timpului nostru: Alex. Ștefănescu
Olimpiu Nușfelean, Alex. Ștefănescu sau Istoria literară ca provocare
Cornel Ungureanu, Lecția de istorie
Gabriel Coşoveanu, Pentru o istorie „dezvrăjită” a literaturii române (Cornel Ungureanu)
Andrei Moldovan, O istorie literară la răspântie: Cornel Ungureanu
Delia Muntean, Perspective istorice (Cornel Ungureanu, Ion Simuț)
Răzvan Voncu, Istorii literare (N. Manolescu, D.H. Mazilu, C. Ungureanu, Irina Petraș, E. Negrici, M. Zamfir)
Irina Petraș, Lege și ordine (Alex. Ștefănescu, N. Manolescu, Cornel Ungureanu, Eugen Negrici, Răzvan Voncu)
Gabriela Gheorghișor, Istorii (N. Manolescu, Mihai Zamfir, Eugen Negrici)
Iulian Boldea, Istoria literară. Limite, paradoxuri, ierarhii (Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Mircea Popa)
Laszlo Alexandru, Istoria literaturii române, de la origini pînă la Nicolae Manolescu
Victor Cubleșan, Cîteva cuvinte risipite (Nicolae Manolescu)
Ioan Pop-Curşeu, Mai multe istorii într-una singură (Nicolae Manolescu)
Daniel Cristea-Enache, O istorie canonică (Nicolae Manolescu)
Constantin Cubleșan, După zece ani (Nicolae Manolescu: Istoria critică a literaturii române)
Eugeniu Nistor, Spiritul critic manolescian şi eseistica filosofică în cuprinsul Istoriei... sale
Constantina Raveca Buleu, Istorii literare (Radu Cernătescu, Ion Pop)
Iulian Băicuș, Despre istoriile literaturii române, ieri și azi

Alte carti de IRINA PETRAS:
3500 lei
Stoc furnizor
5000 lei
Doar 2 in stoc!
2100 lei
Stoc furnizor
Alte carti din aceeasi categorie:
-35%
45002925 lei (-35%)
Doar 1 in stoc!
-15%
49994249 lei (-15%)
In stoc
4999 lei
Stoc furnizor
-25%
30002250 lei (-25%)
Stoc furnizor
-12%
1000871 lei (-12%)
In stoc
© 2020 LIBRARIE.NET SRL