Volum editat de Filiala Cluj sub egida Uniunii Scriitorilor din România

Proiect editorial recomandat de revista Sinteza

Semnează:
Elena Abrudan, Simona Antonescu, Alexa Gavril Bâle, Ştefan Borbély, Hanna Bota, Florica Bud, Constantina Raveca Buleu, Mircea Gelu Buta, Dan Căilean, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Sandra Cibicenco, Eugen Cojocaru, Cornel Cotuțiu, Icu Crăciun, Constantin Cubleșan, Iulian Dămăcuș, Vasile Dâncu, Vasile George Dâncu, Vasile Sebastian Dâncu, Ioan Derșidan, Tatiana Dragomir, Vasile V. Filip, Mariana Gorczyca, Leon-Iosif Grapini, Claudiu Groza, Gențiana Groza, Andrea H. Hedeș, Nicolae Iuga, Alexandru Jurcan, Vasile Lechințan, Gabriela Leoveanu, Gabriela Lungu, Menuţ Maximinian, Alexandra Medrea, Alice Valeria Micu, Andrei Moldovan, Mircea Moț, Mihaela Mudure, Ion Mureșan, Marcel Mureşeanu, Ioan Nistor, Ion Noja, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ioan Pavel Petraș, Irina Petraș, Laura Poantă, Emilia Poenaru Moldovan, Ioan-Aurel Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Doina Rad, Ilie Rad, Ioana Sasu-Bolba, Gheorghe Săsărman, Miron Scorobete, Alexandru Sfârlea, Ion Taloș, Viorel Tăutan, Flavia Teoc, Ileana Urcan, Maria Vaida.

* * *

Anul acesta (2020), de Ziua Poeziei, fiind noi deja obligați la izolare, i-am invitat pe membrii Filialei clujene la o șezătoare „emailată”. Cu ce-i poți ispiti mai lesne pe scriitori decât cu cuvinte?!
Am numit-o povestea cuvintelor copilăriei, a cuvintelor-madlenă. Sau a cuvintelor memoriei. Pe scurt, argumentul suna așa: o dată cu înaintarea în vârstă, răsar pe neașteptate în memorie cuvinte pe care le știai și le foloseai în vremea copilăriei. Uitate de atunci, ele s-au prefăcut în cuvinte-madlenă. Simpla lor rostire îți aduce în minte o poveste, o atmosferă, o lume.
Răspunsurile primite sunt fie mici întâmplări stârnite de invitația mea, fie eseuri, fie fragmente de proză. Am reprodus, în loc de prefață, eseul meu despre madlenitate și am ales ca deschidere eseul lui Ioan-Aurel Pop despre latinitate (ambele apărute în avanpremieră în România literară).
Poveștile-madlenă retrăiesc copilăria, dar sunt totodată elogii aduse bogăției limbii române de ieri și de azi.
Am cerut autorilor fotografii „tinere” care să slujească la recompunerea atmosferei de epocă. (Irina Petraș)