Iubiri paralele

Geta simţea că e momentul să-i vorbească de Matei. Amânase destul... Nu are nimic de ascuns, totul s-a petrecut la lumina zilei. Şi totuşi şovăie. „Sunt sigur că n-ai să-mi ascunzi niciodată nimic”, îi spusese Horia la început, Dar asta însemna ca pe viitor să nu aibă niciun secret faţă de el. Trecutul îi aparţinea. Horia nu exista. Era liberă. Atunci, de ce n-a îndrăznit să-i arate fotografiile din munţi? Pentru că era peste tot cu Matei şi nu ştia care va fi reacţia lui Horia. Şi Geta, uluită, îşi dă seama că omul pentru care şi-ar da viaţa e un necunoscut...

Cella Serghi, Iubiri paralele