Dens și provocator atât prin temele abordate, cât și prin construcția narativă de mare rafinament, Manual de întrebări este o carte ce impresionează prin varietatea tipologiilor umane și a situațiilor de viață relatate, prin luxurianta explozie de culori, sunete, mirosuri și gusturi ce definesc universul aproape mitic al copilăriei. Un roman latent care-și invită cititorii într-o veritabilă călătorie inițiatică în tainele realului și ficționalului deopotrivă. Proza aceasta în care realismul cel mai tăios e potențat de o stranie poeticitate are, în „Profesoara de pian” de pildă, expresivitatea percutantă din Moderato cantabilede Marguerite Duras și amintește, în special în povestirile lui Filutek, de non-eroii lui Beckett, Malone și Molloy, de Zacharias Lichter, filosoful rătăcitor imaginat de Matei Călinescu, și de August Prostul, clovnul alb, inocent și ironic, din scrierile lui Norman Manea. – Carmen Mușat

„Am ajuns prin cimitir. Pentru că vreau să-i regăsesc pe cei care sunt și pe cei care nu mai sunt. Dâra înserării se prelinge pe potecă săltând ușor pe stropii de apă căzuţi din găleata femeii. Departe, o femeie stropește pământul. Pământul morţilor din cimitir. Pământul celor vii care și-au cumpărat viitoarea odihnă. Femeia stropește pământul oamenilor. Trecutul. Prezentul. Prostii. De fapt, eu vreau să vorbesc despre cu totul altceva. Un rug roșu de flori adună toată lumina asfinţitului în el, sângerând moartea unei zile. Mă duc să văd pe acolo cine a mai murit. Cine a mai murit de când am plecat eu.” (fragment din Manual de întrebări)