Marturisiri de suflet

O poezie a imaginii, a imaginilor în care culorile se interferează şi se contopesc precum spectrul luminii. Nici nu se putea altfel, având în vedere formaţia sa şi exerciţiul său pictural.
Paleta emoţiilor oferă prilej culorilor pe pânză şi verbelor pe hârtie.
Compozitul stilistic este cuprins în felul acesta în principiul vaselor comunicante. Pictura se scurge în rimele versului şi versurile se scurg, la rândul lor, în ritmul culorilor.
Un fir, ca o mistică, a tainelor împletite, leagă poezia de pictură.
Este o viziune pe care o lansează acest volum ca o poveste a sinelui Cristinei Oprea.
Dedicaţiile, ruga şi incantaţiile sunt cele care reverberează în poezia volumului „Mărturisiri de suflet” – estetica acestui volum înfloreşte din trăirile profunde ale lor: „un evantai al unei noi inimi”, „inima templu”, „Inima Regăsirii”, toate căutările, toate întrebările, artistul e complex, asimilând smerenia din frământări sau din epuizarea iluziilor – fondează intrinsec sacrul în profan şi apoi înălţarea din reciprocitate.
Trecerea timpului, resimţirea trădărilor, dezamăgirile, căderile sunt totuşi depăşite de renaştere, de atingerea zborului Păsării Phoenix – acea Inimă Nouă. Avem de-a face cu o gândire de tip metafizic şi cu o logică internă pe măsură.
Nimic nu este aşezat întâmplător, ci în consonanţă cu ritmurile sensibilităţii artistice, atât de transparente!
Cristina Oprea nu vede în artă un sacrificiu, ci plenitudinea unei bucurii solemne.

Horia Muntenus