Guy de Pourtalès (1881-1941) este unul dintre cei mai importanți scriitori elvețieni de limbă franceză. Născut la Berlin, și-a petrecut copilăria în Elveția, apoi a revenit în Germania pentru a urma studii muzicale la Universitatea din Bonn. Stabilit la Paris, în Primul Război Mondial s-a înrolat în armata franceză, unde a activat ca translator. Această pendulare între marile culturi europene (a și tradus în franceză câteva piese de Shakespeare) a făcut din el un cosmopolit, iar literatura sa, deși marcată de dragostea pentru Elveția, refuză provincialismul. A debutat în 1910 cu romanul La Cendre et la Flamme, apoi a continuat să publice atât volume de ficțiune cât și biografii ale unor mari muzicieni (dinte care cea a lui Berlioz a fost tradusă și în română). Cea mai cunoscută carte a sa este La Pêche miraculeuse (1937), care i-a adus marele premiu pentru roman al Academiei Franceze, a fost reeditată și tradusă în mai multe limbi, precum și ecranizată

În mare parte autobiografic, Pescuirea minunată este romanul unei epoci și al unei iubiri imposibile. Geneva începutului de secol este zguduită de declanșarea Primului Război Mondial, care va provoca prăbușirea vechii ordini sociale. În mijlocul acestui tablou istoric, un tânăr pianist dintr-o familie ruinată se îndrăgostește nebunește de o femeie obligată să se mărite cu un bărbat bogat. Prin acest vârtej al războiului, al muzicii și al dragostei, eroul va răzbate spre un nou început, asemeni lumii noi care se naște după conflagrație.