Într-o scrisoare din 21 iulie 1928, Romain Rolland îi scria: „Am terminat de citit Ciulinii Bărăganului. O carte măreaţă. De la un capăt la altul. Dar mai ales începutul care este epic. Cea mai cu miez, cea mai desăvârşită din tot ceea ce ai scris. Măiestrie absolută.

Niciodată stilul dumitale n-a fost atât de pur, de sobru şi de viguros în evocare. (Cine ţi l-a revăzut?) Este o operă definitivă. Nu-ţi pot spune cât sunt de fericit! A fost atât de frumos, când te-am văzut apărând! E încă şi mai frumos să văd, nu numai că te menţii, ci că devii mare. Iată, în sfârşit, o carte! Aproape tot restul literaturii de astăzi mă dezgustă.”