Lupul de nisip

Acest roman este destinat copiilor care au învățat să citească foarte bine și doresc să abordeze singuri și cărți mai consistente. Poate fi citit și de părinți împreună cu copiii mai mici pentru a-i atrage spre cărțile de dimensiuni mai întinse, dar abordabile și ușor de înțeles.

Alcătuit din mai multe capitole de dimensiuni mici și medii, pentru a înlesni lectura, romanul ne propune să cunoaștem lumea unei fetițe din zilele noastre, Zackarina, care trăiește cu părinții undeva în Suedia, pe malul mării, și care descoperă într-o zi pe plajă un prieten neobișnuit, Lupul de Nisip. Micile întâmplări de zi cu zi, banale și familiare, devin deosebit de captivante și amuzante atunci când le vedem filtrate prin relația plină de sensibilitate, imaginație și umor dintre fetiță și straniul său partener de joacă.

Pe cer se aprinse prima stea. Lupul ținti cu atenție și trimise pietricica
albă departe în mare. Pleosc!
— Universul e totul, spuse Lupul de Nisip. Tot ce există! Este ce-i aici și acum
și ce-i atunci și acolo. Lumină și întuneric, galaxii și stele, planete, comete, trompete și vulturi și fluturi și caramele din alea mici și turtite care zac pe fundul buzunarelor de la pantaloni câteodată.
— Ca aia pe care tocmai am înghițit-o... Ce, aia era parte din Univers?
întrebă Zackarina.
— Bineînțeles! spuse Lupul. Era parte din Univers. Și tu la fel, Zackarina,
și tu ești parte din Univers.
— Eu? Serios? Lupul de Nisip zâmbi doar și dădu din cap, iar pentru o clipă, Universul păru atât de mic că încăpu în sclipirea din ochiul său auriu.

(Traducere: Sergiu Păduraru)