Călătoria Sfîntului abate Brendan este o sinteză din secolele VIII-IX între tradiţia legendară celtică şi gîndirea creştină. Autorul anonim îmbină două genuri narative hibernice, immram şi echtra, şi le supune unui proces de interpretare creştină, descriind călătoria pe care Sfîntul Brendan o întreprinde pe ocean în căutarea Paradisului terestru. Originalitatea cu care sînt reunite sursele şi temele extrase din arii culturale diverse face din text o parabolă a căutării condiţiei originare pierdute şi a felului în care prin sfinţenie ea poate fi redobîndită.