Brahman si Paria

Un roman care reușește să facă o paralelă între viziunea orientală și cea occidentală asupra vieții. Personajul experimentează, la fel ca autorul însuși, cele două moduri de viață și, la sfârșit, trage concluziile...

Aşa cum eu îl aveam pe maestrul meu, mama si-l avea şi ea pe al ei. Cu toate că era brahman, renunţase la casta lui, aşa cum fac toţi sfinţii. Îşi purta veşmântui de sannyasi de culoarea ocrului, dar părea să-i fi adăugat doi metri de stofă uşoară, ceea ce oferea mersului său aspectul unei mişcări ondulate şi plutitoare. Tridentul său avea trei inele, care simbolizau Spiritul, Intelectul şi Materia. In ciuda tuturor acestor formalisme, se juca cu noi, aşa cum făcea şi sfântul meu, iar jocul lui preferat era un fel de baba-oarba. Îi lega la ochi pe toţi copiii şi păşea strecurându-se printre ei ca o pisică, zăngănind din când în când verigile tridentului. Copiii nu reuşeau niciodată să-l prindă. La sfârşit, el le spunea:

— La fel şi noi ÎI percepem pe Dumnezeu pe ici, pe colo, dar nu reuşim niciodată sa-l prindem.

Când a fost descoperită America, s-a crezut că a fost descoperită India. Columb, al cărui prenume Insemnă „purtător al lui Christos plecase spre tărâmul lui Buddha, spre India. A descoperit în schimb un nou tărâm unde Christos şi Buddha se vor întâlni. Călătoria lui Columb s-a Incheiat cu o greşeală. Cele cinci secole care vor veni, vor dovedi că eroarea lui a fost un calcul al zeilor.

(Dhan Gopal Mukerji, Brahman şi Paria)