Filosofia inconstientului

Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totul despre spirit din perspectiva conștientului, filosofia inconștientului abordează spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconștient personal, inconștient colectiv). Două îi sunt ideile structurante: „spiritul este impur" și „există spirit inconștient". Ambele pun în discuție două dintre axiomele filosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur" și „conștiința este consubstanțială spiritului". în măsura în care reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăsește vocația sistematică a filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală. Cititorul se întâlnește pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia științei – toate regândite din perspectiva inconștientului.
Vasile Dem. Zamfirescu

Dacă filosofia este spirit întors asupra spiritului (C. Noica), atunci problema posibilității unei filosofii a inconștientului poate fi reformulată în felul următor: se ocupă într-adevăr filosofia inconștientului de spirit? Dacă un astfel de demers, alimentat, în cazul prezentei cărți, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul că s-ar intitula pretențios „filosofia inconștientului" nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte, există în psihanaliză ca teorie a inconștientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau măcar implicații care pot fi fructificate din această perspectivă?
V.D.Z.

In „Orizont și stil", prima secțiune a Trilogiei culturii, vom găsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vom putea urmări modul în care filosoful român înțelege să încorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliză pe care le consideră viabile. în același timp însă, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodeze țesătura originală a „noologiei abisale", prin care crede pe bună dreptate că aduce o contribuție la dezvoltarea teoriilor abisale. Prin această includere a unor idei psihanalitice în edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relațiilor cu psihanaliza, în cultura română.
V.D.Z.