Cu aproape aceleaşi ingrediente ca la prima apariţie editorială (Sânge şi flori de portocal), dar cu un plus de maturitate stilistică, Lacrimi de Ceacâr ne pune în faţa unei poveşti imaginare, într-un decor care nu e neapărat science-fiction, fără să fie propriu-zis nici lumea noastră de azi. Iubirea şi ura, fidelitatea şi trădarea, vocaţia şi ratarea, atent dozate şi într-un perfect balans narativ sunt puse în pagină de Tessa Nadir cu o surprinzător de bună cunoaştere psihologică, astfel încât elementele de fantasy nu obturează nicidecum verosimilitatea personajelor. Iubitorii genului au de ce să se bucure, ca şi cititorul obişnuit de altfel, fie el şi din mult deplânsa „eră cibernetică” pe care, iată, o trăim. Cu o prozatoare închegată – rara avis – încă de la debut.

Virgil Borcan

Naeva se uită la el lung, ca prin ceață, cu ochi obosiți. Ceacârul parcă se legăna de la stânga la dreapta, avea corpul mare și umflat, și brațele alungite, negre. Era ca umbra ei, stând înclinată pe o parte, holbându-se la ea, bălăngănindu-și membrele acelea interminabile și trans­pa­rente. Și începu să… râdă de ea. Vocile și râsetul. Ți-e frică de umbra ta! […] Stătea aici, râdea și se aștepta ca ea să-l felicite pentru ce construise. Și ochii lui, unul albastru, celălalt verde, ca niște semafoare, pâlpâiau…

TESSA NADIR n. 6 octombrie 1988, Brașov

Absolventă a Facultăţii de Drept şi Sociologie din Braşov, specializarea Drept. A debutat in 2015 cu romanul poliţist Sânge şi flori de portocal, publicat la editura Tracus Arte.