Ciuli, Telu, Dudu, Cocoşel, Maricica, Trache, Safta, Pârâică, popa Sacâz, Tiţa, Lupă şi fraţii lui, Nicu şi Leana, Titel, Bălă şi Valerică sunt locuitorii lumii fantastice din afara oraşelor. Visele lor sunt vieţi paralele, iar stările de veghe sunt vise. Oamenii se bucură, suferă, construiesc, dărâmă, fac propagandă, umblă, dar mai ales ascultă. Universurile pe care nimeni nu vrea să le perceapă nu sunt inexistente. în cele mai multe dintre ele obiectele banale au puteri magice şi oamenii modeşti pot deschide căi către lumi nebănuite. Măgarii au un rai şi pământul se îmbolnăveşte, porţile nu se deschid întotdeuna spre aceleaşi locuri şi lumea modernă este păstrată cu teamă la distanţă.

Viorel Zaicu (n. 1968) a făcut studii de filosofie la Universitatea din Bucureşti şi a îngrijit câteva sute de cărţi de specialitate şi romane ale unor autori români şi străini. Are în spate mici şi diverse experienţe mai mult sau mai puţin jurnalistice şi a publicat (de cele mai multe ori sub pseudonim) articole în reviste de filosofie şi cultură din ţară şi din străinătate. în mediul virtual întreţine un “blog” care adună pasaje filosofice şi literare memorabile, lecţii de filosofie şi logică, anecdote “veşnic verzi” şi o colecţie de lucrări de artă.