Sfera frigului

„ Iată, în cuvintele Aurei Christi, curgând abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, să nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii.”

Nicolae Balotă

„ Mignonă şi bătăioasă, cheltuind pasionalitate, războinică în pofida fragilităţii, împrăştiind texte curajoase pe care amicii internauţi nu ezită a le califica «dinamită curată», supărând pe mulţi, scriind febril, asumându-şi riscurile Balcaniei («linşată», pedepsită, izolată etc.), Aura Christi, citând vorbele «atroce» iubitului Nietzsche, vrea să devină ceea ce este: poetă. (...) Metamorfoza e izbitoare; discursul a devenit sincopat, auster, de o incantaţie adumbrită, cerebrând «viaţa de vis», testând – prin «poemele de iubire» – temele grave (relaţia cu maestrul, divinitatea, moartea, poezia) pentru a conchide că, doar povestită, viaţa e trăită. Mulţi dintre exegeţii Aurei Christi au subliniat «fulminanta ascensiune» a poetei. Penetrantă, Aura Christi a avut şansa de a fi fost văzută în mediile bucureştene. Dar meritele poetei, dincolo de suportul valoric, stau şi în tenacitatea autoconstrucţiei, promovând – programatic – «ruptura».”

Adrian Dinu Rachieru

„ O surpriză de mari proporţii ne face Aura Christi, cu suita ei de psalmi scrişi parcă de o soră până acum necunoscută a fraţilor Karamazov. Prolificitatea autoarei, care te face să te gândeşti automat la improvizaţie şi superficialitate, este, dimpotrivă, în mod paradoxal, expresia unui patetism abisal, a unei căderi în transă. Fiecare vers are rezonanţă în sufletul cititorului, ca o propoziţie rostită sub bolţile unei catedrale.”

Alex Ştefănescu