Cu tânărul Iosif avea să se împlinească din nou cuvântul Domnului Iisus adresat sfinţilor Săi învăţăcei: „Pe cei bolnavi vindecaţi, pe cei leproşi curăţiţi, pe cei morţi înviaţi, dracii scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar daţi” (Matei 10,8). Afară de învierea din morţi, toate celelalte minuni au fost săvârşite de Domnul Iisus prin dreapta cuviosului ieromonah Iosif de la Athos. După cele dintâi minuni făcute chiar asupra fraţilor bolnavi din cuprinsul mănăstirii [pe care i-a vindecat rugăndu-se şi atingăndu-i cu mâna dreaptă pe creştet], toţi cuvioşii locuitori din Sfântul Munte au luat cu bucurie la cunoştinţă că în mijlocul lor se află un doctor fără de arginţi, un făcător de minuni, un înger în trup, un Nou Iosif, prin care Domnul îşi mărturiseşte în chip văzut prezenţa Sa în mijlocul comunităţii.