Balticul trăia nu numai prin lumina solară, ci şi prin cea a spiritului. Lumina sufletelor se îmbina cu cea solară. Lucru pe care artiştii l-au înţeles. Ei au descoperit că, în Baltic, casele aveau porţile numai ca decor, fiindcă acolo totul era deschis, erau suflete deschise, oamenii comunicau nu numai între ei, ti şi cu natura, într-o comuniune desăvârşită. Balticul era o deschidere spre lumină, încât nici acum nu ştiu dacă lumina aceea venea din cer, din mare, din noi. Balcica MĂCIUCĂ