Contributiile autorilor schiteaza o figura unitara, in care creativitatea artistica si spiritul ordonat al Irinei Mavrodin, atat de necesar teoretizarii unor concepte in domeniul inefabil al literaturii, sunt indisociabile de generozitatea si iubirea sa de semeni.

Prin perspectivele subiective/obiective, conduse de un fir director nebanuit la inceput, cititorul "Poeticii amintirilor" va descoperi piese ale unui mozaic ce vadeste, din unghiuri diferite si prin alaturarea treptata a detaliilor, un portret coerent, cu multiple fatete ce nu vor fi poate, niciodata, pe deplin stiute, dar care, pentru cei ce au cunoscut omul din spatele sau, nu inceteaza sa fie prilej de aducere-aminte intru bucurie.

In egala masura, pentru cei care nu au avut sansa acestei intalniri, cunoscand-o pe Irina Mavrodin doar ca autor sau ca traducator, acest portret fragmentar va avea poate darul de a revela ceva din sufletul aceleia care a crezut cu tarie in menirea sa si in virtutile catharctice ale literaturii, punandu-si energia pe de-a-ntregul si cu sinceritate absoluta, in miscarea inegala a mainii care scrie.