Volumul își propune să contribuie la o dezbatere mai amplă cu privire la fenomenul supravegherii, punând accent pe implicațiile filosofice, etice, politice și sociale ale supravegherii mediate tehnologic în organizațiile de securitate. În primul rând, volumul aduce publicului de limbă română ultimele concepte din domeniul filosofiei tehnologiei, a studiilor de supraveghere și a studiilor de poliție, fiecare dintre aceste domenii trecând prin schimbări semnificative în ultimele decade. În al doilea rând, volumul este ancorat empiric în cercetări etnografice în mai multe forțe de poliție din România, Olanda și Marea Britanie. Astfel, volumul oferă publicului românesc un acces unic la camerele de control precum și la percepțiile, deciziile și acțiunile practicienilor. În acest mod, volumul supune dezbaterii o serie de practici de securitate și în același timp contribuie la demitizarea unor percepții publice legate de fenomenul supravegherii. În al treilea rând, volumul sintetizează argumentele și observațiile etnografice și le subliniază relevanța pentru dezbaterile actuale legate de guvernarea tehnologiilor de inteligență artificială, a orașelor inteligente și a securității viitorului.