In "Dansatoarea de Kabuki", Sawako Ariyoshi, unul dintre cele mai importante nume ale literaturii japoneze postbelice, reinvie povestea adevarata a dansatoarei Okuni din Izumo, una dintre figurile legendare ale Tarii Soarelui Rasare. La cumpana dintre secolele al XVI-lea si al XVII-lea, in Japonia zguduita de razboaie civile si lupte dinastice, secatuita de campanii militare dezastruoase si de calamitati, sufletele tanjesc dupa frumos. Spectacolele artistilor ambulanti aduc culoare pe strazile oraselor impovarate de dari si pustiite de molime. Imbinand ritmurile dansurilor sacre din templele nipone cu muzica vie cantata de oamenii de rand, care isi exprima neingradit pasiunile, Okuni devine prima dansatoare de Kabuki.

In Japonia secolului al XVI-lea, sa fii kabuki ("destrabalata") insemna sa sfidezi conventiile, sa imbratisezi noul (si moda "barbara" adusa de occidentali). Asa i se va spune si lui Okuni, fata de la tara al carei viitor nu prevedea nimic spectaculos, dar care isi afla vocatia in dans. Okuni isi incepe cariera ca "miko" la Marele Templu din Izumo. Dansul o va purta apoi spre Kyoto si Edo, dansul ii va deschide drumul spre inima barbatilor, spre palatele samurailor si ale concubinelor imperiale. Insa pe frumoasa Okuni nu o atrage stralucirea aristocratiei. Pentru ea, arta spectacolului se imbogateste in strada, unde viata freamata neingradita. Aici, in fata oamenilor de rand, printre jongleri, muzicanti si femei usoare, daruieste tot ce are mai bun, aici prind viata, din iubirile, dezamagirile si sperantele artistilor, personajele pe care le interpreteaza, aici ia nastere teatrul Kabuki, arta inovatoare ce rupe legatura cu rigidul No.
Succesul lui Okuni va atrage atentia altor trupe, dar si a femeilor usoare, care vor imprumuta denumirea de dansatoare de Kabuki. Din cauza degradarii acestei arte prin moravurile indoielnice ale prostituatelor, femeilor li s-a interzis, incepand cu 1629, sa mai danseze in teatrele Kabuki, rolurile lor fiind preluate in intregime de barbati. Aceasta interdictie a ramas in vigoare pana in zilele noastre.

"Viata lui Okuni, evocata cu atata sensibilitate de Sawako Ariyoshi, reprezinta un punct de cotitura al rafinatei arte dramatice nipone." (Library Journal)

"Romanul lui Ariyoshi o repune in drepturi pe legendara Okuni din Izumo, ale carei merite artistice au fost trecute sub tacere timp de cateva secole intr-o societate dominata de barbati." (World Literature Today)
"Sawako Ariyoshi este una dintre cele mai valoroase voci literare ale Japoniei postbelice." (J. Thomas Rimer)