"Fara a avea pretentia de a fi un roman delicat, Strada sobolanilor este un excelent exemplu de creionare a degradarii umane, induse de instinctul de supravietuire. In mijlocul unor preocupari zilnice, cum ar fi crima, prostitutia, traficul si consumul de droguri, stau sobolanii, omniprezenti in case, in pereti, pe strazi, in subsoluri. Ei reprezinta un laitmotiv al actiunii, o intruchipare a Raului si a resemnarii umane.
Actiunea se invarte in jurul unei anchete politiste, care scoate la iveala secretele unui cartier al proscrisilor, in Paris (Arondismentul 18). Incendii se isca din senin, casele se darama, oameni sunt gasiti morti din cauza supradozelor sau ucisi.

„Raul exista. Stiu asta, Raul exista. In peretii lui 18, in subsolurile din cartier, in suflete, e peste tot. Candva a fost si in mine. Inchid ochii si il vad. Seamana cu o gaura neagra. Inghite tot: bucatariile, fiintele, pisicile, trotuarele, terenurile pustii, pavajele, norii.”"