„Pentru a deveni om, în deplinul sens al cuvîntului, cineva a acoperit pereţii piramidelor cu versuri. Ori şi-a reprimat impulsul de a ucide şi dorinţa de a fi crud, ascultînd peripeţiile personajelor din O mie şi una de nopţi. Mai mult: şi-a trăit experienţele fundamentale îndeosebi povestindu-le. Nu spun cine ştie ce noutate. Dacă nu ar exista un poem erotic, precum Cîntarea cîntărilor, sau poemele trubadurilor, am şti mult mai puţin despre iubirea-pasiune şi despre frumuseţea care trezeşte iubirea-pasiune. Dacă nu ar exista Moartea la Veneţia, ne-ar scăpa aproape în întregime melancolia resemnată a sfîrşitului. Şi dacă nu ar exista Cartea lui Iov, nu am pricepe de ce suferinţa şi răul se acordă, pînă la urmă, cu providenţa divină.” (Valeriu Gherghel)