Intr-un moment în care tendinţa la nivel european este de a repune accentul pe cercetarea fundamentală, lucrarea d-nei. Simona Cristea nu poate fi decât binevenită. Diversificarea accentuată a ramurilor tradiţionale ale dreptului a dus în ultimele decenii la o specializare excesivă a juriştilor. însă câştigul în profunzime a fost, din păcate, însoţit de o pierdere importantă în capacitatea de a privi lucrurile dintr-o perspectivă de ansamblu. De aceea, lumea juridică contemporană simte nevoia de a recupera principiile, bazele tradiţionale ale fenomenului juridic - singura cale de a ajunge la o înţelegere corespunzătoare a mişcărilor dintr-un domeniu supraspecializat al acestuia. Aşa cum se arată în Cuvântul înainte al lucrării, "Doctrinele juridice reprezintă o continuare firească a problematicii Teoriei generale a dreptului". Această disciplină "nu-şi propune să prezinte din punct de vedere istoric teoriile şi curentele juridice, ci crearea şi devenirea conceptelor fundamentale ale dreptului, punând în lumină preocupările legate de definirea conceptului de drept, de justiţie, evoluţia izvoarelor dreptului etc. [...] Formarea conceptelor juridice nu a avut loc dintr-o dată, ea este rezultatul unui proces amplu de frământări, de dezbateri, de soluţii legislative, formulându-se permanent propuneri de îmbunătăţire. De aceea, este necesară înţelegerea formării conceptelor, a fundamentării lor juridice, a îmbogăţirii permanente a conţinutului lor în confruntarea cu cerinţele vieţii juridice". Primul capitol clarifică statutul disciplinei Doctrine juridice, individualizând-o în raport cu teoria generală şi cu filosofia dreptului, fixându-i obiectul de studiu şi scopul. Capitolele următoare urmăresc cronologic felul în care a fost gândit şi perceput fenomenul dreptului şi principalele evoluţii ale conceptelor juridice, din antichitate până astăzi. Sunt punctate astfel contribuţiile câtorva dintre cei mai importanţi gânditori şi, în acelaşi timp, practicieni ai dreptului: Cicero, Sfântul Augustin, Toma d`Aquino, Kant, Hegel, Gény, del Vecchio, Stammler, Leo Strauss, Villey, Hart, MacCormick. Ideile şi influenţa juriştilor-filosofi sunt studiate integrat în problematizările ce aceştia le-au declanşat: influenţa creştină asupra dreptului, teoria dreptului natural, laicizarea dreptului, raţionalismul juridic, criza fenomenului dreptului, realismul juridic, sociologia dreptului, declinul modernismului, neopozitivismul etc.
Bibliografia variată oferită la finalul lucrării permite cititorului interesat de mai multe detalii să meargă la sursele problemelor expuse.
Public ţintă: studenţi, dar şi teoreticienii şi practicienii doritori a se pune la curent cu originea şi mişcarea ideilor juridice