In peisajul cultural romanesc de la sfarsitul secolului al XIX-lea, dominat excesiv de interesul pentru culegerea si tezaurizarea folclorului versificat, chestionarele lui B.P. Hasdeu (Obiceiele juridice ale poporului roman, 1878 si Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romana, 1884) impun o schimbare vizibila de mentalitate. Invatatorii si preotii satelor, improvizati in culegatori, si chiar folcloristii cu oarecare preocupari in domeniu isi dau seama ca intregul culturii populare e mult mai amplu decat il intrevedeau ei si ca alaturi de speciile lirico-epice versificate existau inca numeroase categorii care se circumscriau aceluiasi complex spiritual ce trebuia aparat si evidentiat. Ei incep sa inteleaga totodata ca intre diversele specii ale culturii populare exista o stransa corelatie si ca ecourile unor teme si motive de sine statatoare se regasesc in variate si neasteptate forme de la un capat la altul al fenomenului folcloric. In mod cert, sub impulsul intrebarilor formulate de B.P. Hasdeu, indeosebi in Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romana, ce valideaza importanta celor mai multe dintre speciile narative populare, referentii noteaza si trimit savantului alaturi de productiile versificate, Indeobste culese pana atunci, numeroase texte in proza, din cele mai diverse categorii, unele dintre ele inregistrate pentru prima data la noi. - I. Oprisan