Din jurnalul pe anul 1876 reies cu pregnanţă calităţile deosebite ale tînărului Artemie, student eminent, dar şi preocupat de multe alte aspecte ale vieţii. Privirea mereu vie şi spiritul scotocitor, avid de noutate, îl fac să descopere aproape la tot pasul subiecte de meditaţie, ale căror concluzii sînt valabile şi acum. Astfel, găsim aici interesante note privind moravurile, aspectul stradal, viaţa la ţară, obiceiurile – atît în diferite părţi ale Italiei (Torino, Neapole, Roma), cît şi în Franţa sau Belgia. Nu lipsesc comparaţiile (ba sînt chiar dese) cu stările de lucruri din România de atunci sau din Transilvania, uneori cu consideraţii de ordin istoric şi social de profunzime. (Liviu Papuc)