Oglinda din Padurea Koromhat. O poveste despre dialogul imago si puterea lui de a repara relatii

Pe strada Koromhát sunt cinci case și jumătate, o poartă verde care scârțâie ușor, bunici care așteaptă cu zâmbetul plin de dor, o curte în care animalele par să aibă mereu ceva important de spus și o tufă de zmeură roșie, coaptă, numai bună de cules cu degetele pătate de vară. Acolo începe prima carte de povești pentru copii semnată de psihoterapeutul Gáspár György, Oglinda din Pădurea Koromhát. O poveste cu doi frați, Baltazar și Elenna, și cu Tarzan, câinele lor curajos. O poveste despre vacanța la bunici, despre păduri care foșnesc, despre aventuri care încep pe uliță și despre acele certuri mici care, în lumea copiilor, nu sunt niciodată chiar mici.

După ce, în volumul pentru adulți Când conflictul are sens, Gáspár György a adus mai aproape de cititori ideea că tensiunile dintre noi nu sunt doar rupturi, ci și ocazii de înțelegere, reparare și creștere relațională, Oglinda din pădurea Koromhát duce aceeași înțelepciune în lumea copiilor. Doar că aici nu găsim concepte grele sau lecții rostite de sus, ci o poveste empatică, jucăușă și tandră, în care emoțiile primesc glas, iar conflictele devin porți către apropiere.

Aceasta nu este o carte care le cere copiilor să fie „cuminți“. Este o carte care îi ajută să fie în contact cu ce simt. Nu le spune să tacă, să cedeze sau să treacă mai repede peste supărare. Le arată, prin joc, empatie și dialog inspirat din metoda imago, cum se poate construi un pod acolo unde, cu o clipă înainte, era o ceartă. Bunicii din poveste îi învață pe Baltazar și Elenna trei gesturi simple, dar atât de prețioase atunci când emoțiile cresc: să asculte cu adevărat, să repete ce au auzit și să spună „are sens“, încercând să vadă ce emoție se ascunde sub cuvintele celuilalt. Iar din acest joc se naște ceva minunat: copiii descoperă că a asculta nu înseamnă a pierde. Că a valida nu înseamnă a renunța la tine. Că empatia nu face pe nimeni mai mic, ci îi ajută pe toți să se simtă mai în siguranță.

Scrisă în versuri calde, cu ritm, umor și tandrețe, Oglinda din pădurea Koromhát îi poartă pe copii printr-o lume în care curtea bunicilor zumzăie de viață, pădurea șoptește, zmeura colorează degetele, iar o oglindă de apă le arată celor mici ceva neașteptat: că uneori, din cuvinte bune, poate crește iubirea.

„Aceasta nu este doar o altă carte pentru copii. Este o carte originală, minunat ilustrată, care îi ajută pe cei mici să descopere și să exerseze o abilitate nouă și esențială: dialogul, felul de a vorbi cu un alt om, astfel încât acesta să se simtă văzut, auzit, valorizat și inclus. Iar asta este una dintre nevoile noastre umane fundamentale. Pentru că cei mici sunt viitorul umanității, o astfel de carte, citită de cât mai mulți copii, poate contribui la construirea unei noi civilizații, întemeiate pe relații mai conștiente și mai umane. Merită ca fiecare părinte să le citească copiilor Oglinda din Pădurea Koromhát.“ — Harville Hendrix și Helen LaKelly Hunt, coautori ai volumului Terapia imago: știința relațiilor