Ramas bun, Karl Liebknecht

La Casa memorială Karl Liebknecht din Leipzig, în Germania, treizeci de oameni de naționalități diferite stau în jurul unei mese improvizate pe scena sălii de evenimente, cu interpreți alături, unii cu niște hârtii în fața lor, alții fără, părând că se află într-un fel de ședință. De fapt, ei participă la o întâlnire neobișnuită sau, mai bine spus, la un soi de spectacol. Este vorba despre un proiect-pilot organizat de Asociația Admiratorilor lui Karl Liebknecht din Leipzig, care, pe 19 ianuarie 2018, cu ocazia comemorării a 99 de ani de la moartea marelui revoluționar german de stânga și colaborator al Rosei Luxemburg, i-a invitat pe acești migranți care, înainte de a se muta, au locuit la adrese care poartă numele lui, sau sunt legați într-un fel sau altul de acesta.

Rămas bun, Karl Liebknecht reunește 27 de povestiri scurte, scrise cu măiestrie, care urmăresc destinele unor emigranți din întreaga lume. Autoarea explorează căutarea unui cămin, pierderea și nostalgia, creând imagini intime și tulburătoare ale cotidianului.

Considerată cea mai bună autoare macedoneană contemporană, Lidija Dimkovska își plasează cele 27 de povestiri scrise strălucitor în acest cadru imaginar, dar cât se poate de realist. Traversând mii de kilometri, de la Viena și Sankt Petersburg, prin Skopje și Salonic, până la Karaganda și Bagdad, destinele personajelor ei alcătuiesc o cronică vibrantă a unei epoci trecute, dar încă neîncheiate pentru unii. Rămas bun, Karl Liebknecht devine astfel o veritabilă căutare a locului pe care îl numim „acasă”, chiar și atunci când adresa de o viață se schimbă.