In cautarea lui Dumnezeu si a Guinness. O biografie a berii care a schimbat lumea

Cartea este o strașnică poveste de spus la un țap de bere cu prietenii... Iar pentru cei care nu se dau în vânt după bere, este o filă generoasă din istoria „Insulei de Smarald” care începe în Irlanda anilor 1700 și se sfârșește în 1997, odată cu spectaculoasa fuziune dintre Guinness și Grand Metropolitan, când ia naștere Diageo, cea mai mare companie de băuturi alcoolice din lume.

„În căutarea lui Dumnezeu și a Guinness” este o poveste captivantă, care vă va stârni o poftă de nestăpânit de bere, și vă va face să înțelegeți că berea nu a fost doar un „fir narativ tăcut” la marginea istoriei oficiale, ci o forță motrice care a dictat nașterea și evoluția civilizațiilor. Asta pentru că, Stephen Mansfield integrează povestea berii Guinness, în povestea mai amplă a berii în general și a locului pe care îl ocupă ea în evoluția omenirii.
Istoria berii începe în preistorie, când este descoperită probabil accidental, și evoluează până în punctul în care devine o băutură esențială, cu rol religios, social și economic, influențând profund civilizațiile de-a lungul timpului.
În acest context, povestea Guinness nu va mai fi percepută ca o simplă saga, ci ca un simbol al continuității unei tradiții, al inovației și al modului în care o marcă poate reflecta și modela identitatea culturală a unei epoci.

Arthur Guinness – fondatorul celebrului brand de bere – nu a fost doar un afacerist remarcabil pentru epoca în care a trăit, ci și un adevărat vizionar. El nu s-a limitat la construirea unei afaceri de succes, ci a pus bazele unui sistem de beneficii pentru angajați, cu adevărat revoluționar pentru acele vremuri, care întruchipa perfect filosofia Guinness, sintetizată mai târziu de Edward Cecil Guinness: „Nu poți câștiga bani de la oameni dacă nu ești dispus ca și ei să câștige bani de la tine”.
Mai mult decât atât, dincolo de salariu, bonusuri, servicii medicale, vacanțe și mijloace de divertisment, compania părea să le ofere angajaților o adevărată comunitate. Astfel, nu e de mirare că unele dintre aceste beneficii depășesc și astăzi așteptările unui angajat obișnuit.

Stephen Mansfield este un autor de bestsellere The New York Times și un speaker apreciat, care conduce o companie specializată în formarea vorbitorilor în public, cu sediul în Washington, DC.
A devenit cunoscut la nivel internațional datorită cărții sale „The Faith of George W. Bush”, un bestseller și o sursă de inspirație pentru filmul premiat „W.” al lui Oliver Stone. Mansfield a publicat ulterior studii apreciate despre soldații americani din zonele de război, dar și despre Barack Obama, Abraham Lincoln, Papa Benedict al XVI-lea, Winston Churchill, Iisus Hristos, Oprah Winfrey, dar și despre kurzi și bărbații moderni, volumele sale ajungând în mod repetat în topul bestsellerelor publicației The New York Times.

Pornind de la legenda urbană conform căreia ideea de a face bere i-ar fi fost inspirată lui Arthur Guinness de Dumnezeu pentru a-i salva pe irlandezi de nebunia indusă de băuturile tari pe care le consumau înainte de bere, autorul arată că legenda simplifică și distorsionează o realitate mult mai profundă:
Arthur Guinness a fost un om credincios, care și-a folosit averea pentru a face bine și a influența pozitiv societatea. În paralel cu istoria familiei Guinness pe care o prezintă ca un model de generozitate, grijă față de oameni și responsabilitate socială, autorul explorează rolul berii în viața oamenilor, nu ca simplu produs de consum, ci ca element de comuniune și bucurie.
Și pentru a ne spori și mai mult setea de lectură, autorul ne prezintă, înainte de a derula povestea propriu zisă, o serie de curiozități de-a dreptul spectaculoase despre brandul Guinness. Nu vă dezvălui mai mult, pentru a vă lăsa vouă deplină plăcerea descoperirii.

Cartea este structurată în 6 capitole:

1. Înainte să existe Guinness
2. Ascensiunea lui Arthur
3. În același loc, continuând tradiția strămoșilor
4. Binele pe care-l poate face averea
5. Slujitorii lui Dumnezeu din familia Guinness
6. Familia Guinness în secolul XX