Dictionarul etimologic al limbii romane

Primul volum al dicționarului etimologic a apărut în 2008. Ediția de față, în două volume legate, considerabil îmbogățită, are 6100 cuvinte din care 72% sunt din fondul prelatin, adică dac, 7,5% latine, 5% slave, 4,5% turcești, 3,6% grecești, 0,6% germane, 0,5% maghiare, 0,5% incerte. Ediția Cihac de acum 200 ani, acreditată de Academia Română stabilește că 40% din cuvinte sunt slave, 20% latine, 20% turcești și 20% de alte origini, fără nici un cuvințel dac ca să nu știi de unde vii, ceva unic pe mapamond! Mihai Vinereanu nu are concurență pe piața tristă a lingvisticii române care beneficiază de fonduri și de instituții de specialitate. Evident este perfectibil, dar metoda sa comparativ – istorică, criteriile fonologice și semantice, explicațiile clare ale etimologiilor dau roade. El a încadrat limba română în categoria centum în loc de satem ceea ce i-a dat coerență cercetării și i-a permis să pună în evidență anterioritatea limbii române față de latină și continuitatea ei în istorie. Acest dicționar este o operă fundamentală a lingvisticii românești, un instrument major care aruncă în derizoriu o instituție încremenită în prejudecăți și falsuri.