De ce biografia unei discipline universitare? De ce nu istoria unei discipline universitare? Reconstituirea procesului de instituționalizare a domeniului de cercetare și a materiei din învățământul superior înscrie demersul nostru într-un exercițiu propriu-zis de istorie. Definirea unui domeniu de cercetare istoriografică specifică, cuprinderea materiei de istoria istoriografiei în planul de învățământ și elaborarea programei analitice au conturat dimensiunile procesului de instituționalizare. Toate aceste aspecte vizează istoria. În schimb, atât cercetarea istoriei istoriografiei cât și predarea sa presupun un act performativ, desemnat fie de creativitatea și originalitatea cercetătorului, fie de expresivitatea demersului pedagogic, de predare. În contextul procesului didactic profesorul este un agent cu rol intelectual și profesional formativ, dar și de captare a interesului și stimulare a învățării. Asocierea materiei didactice cu un anume profesor face ca aspectele instituționale (planul de învățământ și programa didactică) să fie filtrate printr-o personalitate unică și inconfundabilă. Astfel portretul dinamic al unei discipline universitare iasă din istorie și intră în biografia intelectuală și profesională a unui anumit profesor, se personalizează. (din „Introducere”)