Cartea apocrifelor (1932) este alcatuita din povestiri filosofice in care autorul da o interpretare contemporana non-romantica unui material literar biblic, istoric sau clasic. El isi transforma liber materialul sursa, umanizeaza si actualizeaza eroii traditionali morti ai acestuia, care dau glas principiilor morale ale omului din prima jumatate a secolului al XX-lea.

Cartea cuprinde povestiri precum Cei zece drepti, Noaptea sfanta, Marta si Maria, Judecata lui Pilat, Pedeapsa lui Prometeu, Alexandru cel Mare, Moartea lui Arhimede, Goneril - fiica lui Lear, Hamlet - Printul Danemarcei, Confesiunile lui Don Juan, Romeo si Julieta etc. Accentul filosofic al acestor texte este in concordanta cu viziunea lui Capek asupra omului obisnuit, modest, care isi cunoaste locul in lume. Gama de teme din aceste apocrife este foarte larga si se bazeaza pe Biblie, precum si pe diverse alte lecturi relevante din punct de vedere istoric.

"- Marea iubire? Cred ca este atunci cand doi oameni se pot suporta reciproc toata viata cu devotament si eu credinta... Julieta a fost o doamna vrednica, draga domnule. A crescut opt copii si si-a slujit sotul pana la moarte. Deci la voi Verona este numita orasul Julietei? Cavaliere, asta este foarte frumos din partea voastra, a englezilor. Doamna lulia a fost o femeie de toata isprava, sa-i dea Domnul gloria eterna."

Romeo si Julieta, Cartea Apocrifelor