Istoria vieții unor oameni care au răspuns chemării lui Dumnezeu

Eric Liddell (1902-1945)

„De când se știa, a fost învățat că duminica era o zi de odihnă și o zi de închinare înaintea lui Dumnezeu. Toată viața sa, Eric respectase acea învățătură. Duminica era ziua lui Dumnezeu și nimic, nici măcar promisiunea unei medalii de aur, nu-l putea abate de la acea credință.” Astfel că Eric a refuzat să participe la finala de 100 de metri, care s-a ținut într-o duminică. Când însă a câștigat cursa de 400 de metri, lui Eric i-a fost confirmată convingerea că Dumnezeu Își ține promisiunea: Voi cinsti pe cine Mă cinstește.

Tocmai când mulțimea era sigură că Eric va ceda, el alergă în și mai mare viteză … Simțind o răsturnare de situație, mulțimea izbucni în urale pentru Eric. […] Aplauzele tunătoare irupseră în tot stadionul. Zgomotul era asurzitor. S-a raportat mai târziu că aplauzele s-au putut auzi în tot Parisul. Eric Liddell realizase imposibilul, și mulțimea îl văzuse făcând asta. […] Eric nu numai că era câștigătorul cursei, dar stabilise și un nou record mondial.

Ani mai târziu, pe când lucra deja ca misionar în China, lui Eric Liddell i-au fost testate mult mai mult decât abilitățile fizice. Însă caracterul său, perseverența și răbdarea sa au devenit modele de urmat pentru toți aceia care vor să dea curs chemării divine de a duce Evanghelia la orice făptură.