La Dorin Popa corecta ar fi notiunea de personalitati complementare. Am in vedere, mai exact, coexistenta unor identitati (foarte diferite) sub umbrela aceluiasi eu, suficient de evoluat pentru a le atenua antagonismele si suficient de intelept pentru a le determina sa convietuiasca, alternindu-le continuitatea cu succesiunea si uniformitatea cu unicitatea. Simpla insiruire a unora dintre identitatile in cauza – identitati, ma grabesc sa adaug, nu doar sociale sau profesionale, ci specifice, pe segmentul lor biografic, unui mod de viata si, totodata, unui mod de operare – intriga, banuiesc, pe oricine. Exista un fizician Dorin Popa, un jurnalist Dorin Popa (fondator de trusturi de presa), un profesor universitar Dorin Popa (creator de sectii academice noi), un istoric literar Dorin Popa (specialist in publicistica lui Camil Petrescu) si un administrator de sistem Dorin Popa (expert in comisii ministeriale de mare anvergura, coordonator de proiecte educationale europene cu gestiuni terifiante). Intre „identitatile” mentionate, incununate integral de succes, una rezista, cu stoicism, inca de la inceputuri, anuntind, in maniera ei codificata, ca va fi, neconditionat, alfa si omega destinului acestui personaj plurivalent: cea a poetului Dorin Popa.- Codrin Liviu Cutitaru

Dorinta mea de a fi ancorat in lumea in care traiesc, de a fi conectat la problematicile oricat de severe ale lumii noastre a ramas, chiar daca lumea s-a schimbat in buna masura si nu ma simt – cum nu m-am simtit niciodata – ancorat in prezentul literar si nici ca pestele in apa printre cei din jur...

Poezia nu poate fi ever adaptare, dimpotriva. - Dorin Popa

„Dorin Popa a inteles ce am inteles si eu: misterul raului.”- Parintele Prof. univ. dr. Constantin Galeriu

Chiar daca nici in prezent nu m-am vindecat de credinta/obsesia ca lumea exista pentru a putea intra intr-o carte, inteleg si accept acum si alte forme de existenta/exprimare in afara scrisului...

Nu ne putem ocoli pe noi insine, dreptul la existenta – uneori strigat, alteori deplans – este intotdeauna salutar. Cand ucide identitatea? Intotdeauna. - Dorin Popa