Din cuprins:

• Intre bine si rau – receptia ideilor eugenice in cadrul elitei maghiare din perioada interbelica
• To what extent was eugenic thinking informed by social Darwinism?
• Legacies of pre-war Eugenics and British Psychiatry
• Neo-Eugenics in Canada: Relational Autonomy, Rights, and Torture in Track-2 Euthanasia
• Cine-l poate inlocui pe dictatorul roman? Cateva raspunsuri ale diplomatilor francezi din anii ’80
• Legenda „Olandezului zburator” si spiritual interculturalismului. Insemnarile unui est-european • Marxism retrospectiv si prospectiv: ce este nou in ultima revolutie industriala?

Volum XII, Nr. 4 (46), Serie noua, septembrie-noiembrie 2024

In 2015, Marius Turda a introdus conceptul de subculturi eugenice. El a subliniat ca in perioada interbelica, paralel cu discursul eugenic dominant la natiunile majoritare din Europa Centrala si de Est, minoritatile au creat programe eugenice proprii. Acest lucru a decurs in ciuda naturii in general exclusive a programelor eugenice nationale majoritare, care considerau minoritatile etnice ca elemente disgenice si nu ca parte din corpul biologic al natiunii. O investigare a elementelor specific rasismului si eugeniei romanesti este esentiala pentru a intelege nu doar cultura politica a Romaniei moderne, ci si dificultatile pe care le avem ca societate sa depasim rasismul si xenofobia. Desi traditia eugenica a luat sfarsit in Romania, in mod oficial, o data cu instaurarea in 1947 a regimului comunist, ea nu a fost uitata. Cercetatorii romani nu au fost descurajati in tendinta lor de a adapta interpretarile eugenice interbelice referitoare la sanatatea populatiei la principiile comunismului nationalist. Medicina, sociologia si antropologia erau discipline care perpetuau teme eugenice in Romania anilor 1950 si 1960