„Două tipuri de sensibilitate își dau mâna la confecționarea identității cărții de față: una, scormonitoare și deschisă spre fantastic și improbabil, caracteristică lui Borges, și cealaltă, îmblânzind exotismul și turnându-l în tipar conversațional, ilustrat de povestirile lui Joseph Conrad. Rezultanta e un monolit cu sclipiri stranii, în care memoria, geografia și adâncimile minții alcătuiesc ingredientele unui imaginar forjat, la rândul lui, din abstracțiuni, întrebări și virtualități vizuale și sonore. Neinseriabil și subtil, scrisul lui Lucian P. Petrescu e un triumf al retoricii abrupte, caracteristice prozei psihologizante și un produs derivat al unei inepuizabile și stenice jocularități. Veritabile mind games pe o tablă de șah multicoloră, fragmentele sunt unificate de aspirația de a topi într-o magmă solară văzutele și nevăzutele unei existențe ce se autogenerează prin neobosite interogații și rescrieri de sine.“

Mircea Mihăieș