Parodii

Fără îndoială, Romulus Sălăgean este un poet și intelectual „de calitate”, așa cum se poate deduce atât din aluziile culturale frecvente în poezia și, respectiv, în parodiile și în pamfletele sale, cât și în cronicile și eseurile literare strânse în volumul „Fructele memoriei”. Iată, spre exemplificare, o reușită parodie urmuziană: „Cică niște miorițe/ Duceau lipsă de cornițe,/ Și l-au rugat pe Panurge/ Să le ducă-n Mulin Rouge./ Panurge fiind băut criță/ Hărțuia o mioriță,/ Neștiind că zeul Pan/ Nu gustase pandișpan./ „Odisesus! Odiseu! Srtigă el din Ateneu/ Nu mai traversa pe stop/ Că te prinde vreun ciclop! Ody scoase dintr-o grotă/ O sirenă poliglotă/ Și a zis: „André Breton,/ Revenous à nos.”// Morala/ Măslina sau căcăreaza.”