La peste 76 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului nu putem sa nu observam faptul ca, deși proclamate mai tot timpul, aplicarea reala drepturilor omului se lasa înca așteptata. Cu atât mai mult cu cât, într-un anumit context, discuția despre drepturi a fost considerata „un lux teoretic”. Și aceasta în ciuda eforturilor vizibile facute de unele autoritați publice!

Am observat în societatea româneasca un alt fenomen, mult mai interesant: acela ca foarte mulți folosesc noțiunea „drepturilor omului” pentru a amenința autoritațile cu aceasta. Trebuie însa spus ca este important ca fiecare dintre noi sa-și cunoasca drepturile, dar sa nu uite de obligațiile pe care le are de îndeplinit. Pentru ca, cel mai adesea, ne confruntam cu dorința ca drepturile sa ne fie respectate, fara sa ne mai amintim ca și noi, la rândul nostru trebuie sa respectam drepturile altora. Acestea sunt, de fapt, obligațiile corelative de care vorbește și profesorul Dumitru Mazilu în lucrarea sa „Drepturile Omului. Concept, exigențe și realitați contemporane” (Autoarea)