Faina de oase, carne de tun

"Când mi-a arătat prima dată, prin 2004, poeziile lui, Mitoș a făcut-o fără niciun fel de protocol sau ritual de etalare, și totuși am avut impresia că-mi împărtășește un secret prețios. Îl prețuiam deja pentru multiplele lui preocupări, ca artist vizual, prozator (debutase cu „Organismecanisme”, o carte de proze scurte care mă dăduse pe spate), muzician și comediant cinic și hiperlucid, iar textele acelea mi-au arătat încă o fațetă a unui artist polivalent, într-o continuă frământare. Am scris în 2015, când a apărut „Munca”, despre acel volum pe care îl așteptasem și pe care l-a întârziat atâția ani, sub impresia amestecului de comic, visceral și burlesc dark, recunoscând în el același scriitor care își asumă fără ostentație toate riscurile și excesele posibile.
Poeme nevrotice, brutale, instantanee abrupte, ecorșeuri și demascări ale unei lumi sărite de pe fix: „Făină de oase, carne de tun (2002-2022)” (Prut Internațional, 2022) confirmă inteligența și directețea virulentă care îmi plac la Micleușanu, fiind un summum al explorărilor unuia care forțează limitele fără să se vrea nicio clipă agreabil sau concesiv cu cel care îl citește. Vorba lui: „ce să vă mai spun curaj / o tăcere mai densă ca aici / nu veți găsi nicăieri”. - Claudiu Komarin