Multa vreme m-am intrebat de ce am ales sa scriu poezie cand orice alta pasiune parea cu mult mai interesanta decat a mea. Sau, daca am ales sa scriu, de ce m-am oprit la poezie? Cine mai citeste poezii in aceste vremuri?

Insa, odata cu publicarea volumului Tot ce ti-am scris, am reusit sa-mi ofer un raspuns: scriu poezie pentru ca orice alta forma de scris nu ma ajuta sa ating acele profunzimi ale sufletului pe care eu le consider cu adevarat uimitoare.

Fiecare poezie din acest volum a fost scrisa cu intentia de a transpune in versuri cateva dintre cele mai adanci emotii pe care le traim noi, oamenii: dragostea, durerea, disperarea, iubirea neimpartasita, gelozia, fatalitatea si resemnarea.

Cum am putut sa cred ca am ce sa-ti ofer

Cand tot ce-aveam era crampeiul unui cer,

In timp ce poate tie ti s-a daruit

Un cer intreg maret, cald si insorit?