„Ulița popimii” este capodopera scriitorului Nikolai Leskov, poate cel mai puțin cunoscut dintre marii clasici ruși. Romanul descrie într-o manieră uneori amuzantă, alteori dramatică, însă mereu caldă și într-un stil încântător, care cucerește din prima, viața preoților dintr-un târgușor rusesc, confruntați cu valul nihilist-progresist și cu zelul birocratic, alteori cu problemele de zi cu zi. Cartea se bucură de o traducere superbă, în cea mai dulce și suculentă limbă română, și este prefațată de Ciprian Voicilă.

„Sincer, te invidiez cititorule. Te vei desfăta, citind într-o limbă literară fără egal, iar printre rândurile așternute cu măiestrie de Leskov vei simți cum palpită viața. Vei auzi bătăile inimii Rusiei de altădată.”

Ciprian Voicilă

„Cu diaconul Ahila Desnițîn, Leskov reușește cel mai bun portret din toată opera sa. E chiar unul dintre cele mai încântătoare portrete din întreaga literatură rusă. Fiecare cititor rus cunoaște întâmplările comice și trăznăile nevinovate ale acestui diacon uriaș, debordant, foarte neduhovnicesc și foarte copilăros, care își atrage mustrările continue ale părintelui Tuberozov, dar care fac din Ahila favoritul tututor.”

D.S. Mirsky – O istorie a literaturii ruse

„Această operă a ajuns să fie văzută drept apoteoza clerului ortodox în literatura rusă (…) Intelectualii pot s-o ponegrească cât doresc, Biserica Ortodoxă era încă cea mai autentică voce culturală a poporului rus, depozitul său de idealuri și arta sa. Dacă doreai să înțelegi sufletul Rusiei, trebuia mai întâi să-i înțelegi viața religioasă.”

Hugh McLean – Nikolai Leskov, Omul și creația sa