Mă mai loveam uneori în frânturile poveștilor de dragoste trăite. Erau împrăștiate pretutindeni. În scrumieră, pe fundul ceștii de cafea, în boa- rea cearșafurilor, în umbra draperiilor. M-am tot gândit ce pot face cu aceste amintiri inutile.

Într-o zi, făcând curățenie prin casă, le-am strâns grămadă. Am adunat o mână de firimituri și una de cioburi, apoi le-am depozitat într-un volum de poezie. Măcar atât să se aleagă din tendința mea de a iubi până uit să respir.

O notă de plată achitată cu bucăți de suflet.