În această continuare îndelung aşteptată a bestsellerului New York Times În inima junglei, Koffi își explorează puterile și învață să-și controleze magia, iar Ekon parcurge o călătorie inițiatică impresionantă. Se pregătesc să-l înfrunte pe zeul morții.

După ce a promis să-şi folosească magia pentru a-l sluji pe Fedu, nemilosul zeu al morţii, Koffi devine prizonieră în Thornkeep - un castel somptuos cu grădini încântătoare. Ea şi mulţi alţi tineri daraja (magicieni) sunt izolaţi acolo de o ceaţă mortală care îi împiedică să evadeze.

Şi totuşi, Koffi se simte ademenită de o chemare misterioasă din adâncul ceţii, unde o aşteaptă alte provocări, aparent de neînvins. Iar, în curând, ea înțelege că în miezul acestor provocări ar putea fi cheia libertăţii ei și a înfrângerii zeului morții.

În timp ce Koffi învaţă să-şi mânuiască forţa nimicitoare şi vindecătoare, Ekon e hotărât să ajungă la Thornkeep şi să o salveze. Vânat de Fiii Celor Șase, tânărul e silit să intre în alianţe noi, dificile, pentru a evada din Lkossa şi a-şi lăsa în urmă vechea viață.

Cu fiecare zi, el se apropie tot mai mult de tărâmul morţii, dar şi de un adevăr ascuns despre sine, care i-ar putea schimba destinul.

Există ceva mai puternic decât moartea?

Recenzii:

„Bine construită şi captivantă... În inima junglei şi Pe tărâmul morții sunt lecturi irezistibile care fascinează cititorii tineri, în special fanii unor filme ca Pantera neagră şi Jocurile foamei.” – The Atlanta Journal-Constitution

„Acest al doilea volum excelent aprofundează aceste personaje principale minunat realizate și te face să-ți dorești mai multe povești din acest univers.” – BuzzFeed

„Aptitudinea lui Gray de a construi o lume complexă şi plină de nuanţe rămâne un atu al scriiturii ei, iar continuarea se adânceşte şi mai mult în istoria şi moştenirea oraşului Lkossa şi a regatului înconjurător.” – Paste Magazine

„Gray se întoarce la universul ei captivant de bestii, secrete şi zei răzbunători în acest al doilea roman, dezvăluind un univers şi mai extins. Cititorii care s-au pierdut cu uşurinţă în povestea lui Koffi şi a lui Ekon vor devora continuarea călătoriei lor. Un succesor incitant care te pregăteşte de o a treia carte explozivă.” – Booklist

„Scrierea lui Gray echilibrează mize mari cu o voce narativă puternică, în timp ce-şi extinde distribuţia personajelor. Moştenirea culturală, discriminarea rasială şi anihilarea influenţează evoluţia lui Ekon şi a lui Koffi, iar cititorii pot contura uşor similitudini cu Mişcarea pentru drepturile cetăţeneşti din SUA.” – School Library Journal

O carte complexă şi plină de forţă - O, The Oprah Magazine

Fragment din carte:

Își plimbă încet privirea în jurul ei. Aranjate din loc în loc lângă bănci din piatră erau margarete albe, dalii care înfloreau și floarea miresei; toate florile erau albe. Privi în depărtare și mai observă ceva: Mistwood.

Era la o distanță de câțiva metri, dar chiar și așa putea să vadă că salcâmii erau mult mai înalți decât își imaginase inițial; chiar și cel mai mic era de două ori cât ea. Aveau trunchiurile gri ca cenușa, iar țepii de pe ramurile lor noduroase erau de culoarea oaselor. Chiar și iarba de la rădăcina lor părea casantă și veștejită.

Simți o atingere ușoară pe lângă ureche și tresări speriată, dar erau două păsări cu aripi de culoarea cerului. Zburară pe lângă ea, rotindu-se împreună în aer înainte de a se îndrepta spre Mistwood și de a dispărea în ceață.

Koffi își luă inima în dinți. Picioarele ei păreau să se miște de unele singure când începu să pășească spre marginea pădurii. Se așteptă ca cineva să o oprească, dar grădina era pustie și nu veni nimeni să o împiedice să meargă mai departe. Inima începu să-i bată mai repede în timp ce copacii păreau să se înalțe mai mult chiar în fața ochilor, iar o anticipare prinse contur în ființa ei. Se opri din nou, de data aceasta la numai câțiva pași de copaci, și trase adânc aer în piept.

Se lăsă o tăcere peste tot când Koffi întinse mâna, iar filamentele i se încolăciră în jurul degetelor ca niște fâșii albe. Erau mătăsoase la atingere și delicate când ceața răcoroasă îi cuprinse încheietura mâinii. Aerul era plin de parfum de frezii, iar Koffi trase adânc aer în piept, simțind o senzație stranie de calm.

— Koffi!

O voce sparse liniștea ca o ramură uscată care se rupe, scoțând-o pe Koffi din starea aceea de calm. Se întoarse și o văzu pe Makena alergând spre ea cu ochii plini de groază.

— Îndepărtează-te de ea! țipă Makena. Îndepărtează-te până nu...

Koffi se întoarse din nou spre ceață, însă era prea târziu. Filamentele care i se încolăciseră în jurul încheieturii deveniră reci ca gheața și o strângeau tare. Încercă să-și tragă mâna, dar ceața îi încătușă încheietura. Simți mâini apucându-i gleznele, rochia, părul, iar fiecare atingere îi îngheța sângele în vene. Intră în panică când, tot zbătându-se în încercarea de a se elibera, văzu că era în zadar. Acum era clar: Mistwood o trăgea înăuntru.