După ce a fugit din Coreea de Nord, Yeonmi Park a descoperit, în America, ce înseamnă libertatea. Dar, alături de beneficiile vieții într-o țară democratică și bogată, ea vede acum și problemele acesteia, ba chiar, cu sensibilitatea celei care a trăit într-o dictatură, își simte uneori amenințată libertatea de expresie și de gândire. Începând cu educația la Columbia University, ce i se pare că îi îndoctrinează pe studenți, și până la fățărnicia elitelor, îndeosebi când vine vorba de criticile autoarei la adresa Chinei, ori la prejudecățile și ipocrizia variilor celebrități pe care le întâlnește la conferințe și evenimente mondene, Yeonmi Park trece extrem de critic în revistă problemele societății americane și mai ales excesele așa-numitei ideologii woke și ale corectitudinii politice, precum și formele subtile de cenzură pe care acestea le instituie.

„Dacă povestea Cenușăresei ar fi fost scrisă de cineva cu un stil mult mai sinistru decât frații Grimm, protagonista ar fi putut foarte bine să fie autoarea cărții de față. După ce a evadat din închisoarea care este Coreea de Nord, după ce a scăpat cu viață de sclavia sexuală ce i-a fost impusă (ei și mamei sale, simultan) în China, după ce s-a educat în modul cel mai neverosimil cu putință în Coreea de Sud, a ajuns în Statele Unite și s-a înscris la Columbia University, cândva un important far călăuzitor al libertății occidentale. Nu că era visul vieții ei – era ceva la care nici măcar nu visase, ceva ce îi depășea cu totul închipuirea. Yeonmi Park, călăuzită de spiritul întreprinzătorului său tată, chiar a pus mare preț pe educație – s-a străduit din răsputeri să dobândească o educație cât mai temeinică, în sens tradițional, când a reușit să ajungă în Coreea de Sud, unde a stat cu nasul în cărți. Și ce s-a întâmplat când a pășit în sacrosanctele săli ale acestei auguste instituții de învățământ superior? A dat peste aceeași ideologie ce corupsese țara în care s-a născut și îi condamnase pe locuitorii săi la o viață de iad.” (Jordan B. Peterson)