Evanghelii din Evanghelie

Preotul greco-catolic Ioan Miclea (1902-1982) este cel mai important reprezentant al teologiei și filozofiei neotomiste din România. Volumele, studiile și articolele pe care le-a publicat în perioada interbelică dau mărturie despre unicitatea unui gânditor ancorat în revelația biblică, în experiența ecleziastică nemijlocită și în metoda argumentativă a lui Toma din Aquino, reactualizată creator. Din păcate, interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist, în decembrie 1948, a însemnat și ostracizarea lui Ioan Miclea. Scrierile sale din anii de restriște au rămas fără cititori. Ele nu au putut germina în spațiul public, unele fiind pur și simplu distruse de teama represiunii. După 1990, familia și câțiva discipoli fideli au scos la lumină câteva inedite.

Cristian Bădiliță

Doamna Dorina Miclea, soția Părintelui Ioan Miclea, după moartea acestuia, survenită în 1982, i-a adunat manuscrisele, destinate Bisericii, și care trebuiau să ajungă la Preasfințitul Alexandru Todea. Preasfinția Sa le-a preluat de la Blaj, în iarna lui 1984. Era însoțit de Părintele Ioan Roșca. Dar, la intrarea în Târgu Mureș, îi așteptau două mașini ale Securității. Cei doi au fost reținuți la Securitate până pe la ora 2 noaptea, apoi eliberați. Abia la ora 4 dimineața au ajuns la Reghin. Sacii cu manuscrise și documente au rămas la Securitate și nimeni nu i-a mai recuperat vreodată, chiar dacă Preasfințitul Todea i-a revendicat de nenumărate ori. Părintele Ioan Miclea își doarme somnul de veci la Blaj. Poate la Înviere ne va spune și nouă ce conțineau manuscrisele arestate.

Episcop Virgil Bercea

Cele ce urmează în această carte sunt expunerea înțelesului anumitor idei ale Domnului, privitoare la cele mai actuale și permanente probleme ale vieții noastre de toate zilele. Ele sunt o sugestivă tălmăcire a șapte teze alese din Sfânta Scriptură: Sărăcia, Durerea, Iubirea, Autoritatea, Preoția, Pacea și Antitezele Evanghelice. Autorul a adunat texte concludente pentru intențiile sale. Chemarea stăruitoare a cititorului la izvorul curat al Evangheliei, îndrumarea lui spre simplicitatea liberatoare la care ne invită cu exigență totală Cartea Sfântă, nu poate decât să nutrească și să edifice.

Episcop Tit Liviu Chinezu