Ion Vinea (1895-1964) a făcut parte din lumea occidentală spre care a încercat mereu să orienteze, nu fără eforturi şi exasperare, civilizaţia şi arta din România. În a doua jumătate a anilor '20 şi în deceniul următor, a călătorit mult în Occident şi în special la Paris, unde a frecventat prieteni români precum Tristan Tzara şi Constantin Brâncuşi şi a legat prietenii literare (printre alţii, cu Scott Fitzgerald şi Aldo Palazzeschi). Pe atunci, Vinea ar fi putut subscrie, probabil, la afirmaţia lui Constantin Brâncuşi: „În artă nu există străini”. A ajuns, însă, să trăiască, după al Doilea Război Mondial, într-o lume totalitară, în care se considera că în artă nu există decât străini şi, mai rău, duşmani ideologici. Internaţionalei artistice pe care o vedea realizată şi despre care scria entuziast în 1922 i-a luat locul o aşa-zisă internaţională politică, în fapt, un lagăr, în care literatura era supusă prescripţiilor propagandistice.

Prin biografie şi prin creaţie, scriitorul furnizează toate motivele pentru o nouă relectură, care să fie – cel puţin aceasta este intenţia paginilor de faţă – nu numai o restituire, ci şi o reactualizare literară. În cea mai mare parte a lor, biografia şi opera lui Ion Vinea vorbesc limbajul şi trăiesc obsesiile cititorului de astăzi. (Sanda Cordoș)

* * *

Sanda Cordoş (n. 1966) este conferenţiar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, unde predă cursuri de literatură română.

Este autoarea cărţilor Literatura între revoluţie şi reacţiune. Problema crizei în literatura română şi rusă a secolului XX (1999, ediţia a doua adăugită – 2002); Alexandru Ivasiuc (2001); În lumea nouă (2003); Ce rost are să mai citim literatură? (2004); Lumi din cuvinte (2012); Ion Vinea: un scriitor între lumi şi istorii (2013).

A coordonat volumele Spiritul critic la Cercul literar de la Sibiu (2009); Spiritul critic la Liviu Petrescu (2011) şi Ion Pop – 70 (2011) şi a coeditat volumul Romanian writers on writing (ed. Norman Manea, San Antonio, 2011). Este prezentă cu studii în mai multe volume colective, apărute în ţară şi în străinătate.

Colaborează la revistele Apostrof, Steaua, Vatra, Observator cultural, Dilema veche, Adevărul literar şi artistic, Caietele Echinox, Dilemateca, Transilvania etc.