Ediția a II‐a, îngrijită de Ioan Pintea. Studiu introductiv de Ion Cârja

Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița‐Năsăud

„Despre viaţa-mi sufletească: nu mă pot împăca cu gândul că pacea e atât de departe, iar moartea deasupra mea. Şi unde-mi sunt visele visate, pentru cari a trebuit să îndur atâtea dureri?” (Emil Rebreanu, 12 februarie 1916)

„Rănile mi s‑or mai vindecat, dar ce‑s acestea pe lângă cele sufleteşti de‑acum? Şi nu mă voi afla bine şi nu voi fi liniştit până durează acest război şi cât mă va mustra conştiinţa că poate chiar eu voi omorî pe… Liviu…” (Emil Rebreanu, 9 septembrie 1916)

* * *

Destinul lui Emil Rebreanu și sfârșitul său tragic sunt inteligibile într-o perspectivă istorică mai amplă și dacă ținem seama de unele repere și condiționări suplimentare. Astfel, tentativa unui ofițer de naționalitate română din armata austro-ungară de a abandona „steagurile” sub care fusese chemat pentru a trece „la inamic”, de același neam în cazul de față, reprezintă un caz elocvent de redimensionare radicală a loialităților, mai exact avem de-a face cu prăbușirea loialității românești pentru „bunul împărat” și pentru statul austro-ungar și replierea fermă a românilor pe direcția valorilor și a referințelor care susțineau propria identitate națională. (Ion Cârja)

* * *

IOAN LĂPUŞNEANU (29 septembrie 1937, București – 20 mai 2012, Năsăud) a fost publicist şi cercetător al culturii şi spiritualităţii româneşti din Ţara Năsăudului. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeş‐Bolyai din Cluj‐Napoca (1963) și a lucrat ca profesor de limba și literatura română la instituții de învățământ din județul Bistrița‐Năsăud până în anul 2005. A fost preşedinte al Filialei Năsăud a Societăţii de Ştiinţe Filologice, metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa‐Năsăud, preşedinte al Filialei Casei Corpului Didactic, preşedinte al secţiunii literare din cadrul Despărţământului Năsăud al ASTREI şi membru în Comitetul Central al acestei asociaţii.

A debutat editorial în 1988 în volumul colectiv Micromonografie. Liceul „George Coşbuc” 125 (1863‐1988). A publicat cartea Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeş‐Făget (2011) și este coautor al volumelor: Cetăţeni de Onoare ai Oraşului Năsăud (2009, ed. a II‐a, 2011); Monografia oraşului Năsăud (vol. II şi III, 2009), Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare din Ţara Năsăudului (2009), Năsăudul sub teroarea timpului (în colaborare cu Dumitru Mureşan şi Ovidiu Maghiar, 2011). A îngrijit volumul Octavian Ruleanu, Himere din Ţara cu dor (în colaborare cu Grigore Marţian şi Vasile Şt. Tutula, 2010). Postum i‐a apărut volumul Școala năsăudeană (2014). A publicat numeroase articole în reviste, ziare şi culegeri. Activitatea culturală şi didactică, participările la simpozioane şi alte manifestări cultural‐ştiinţifice i‐au fost consemnate în presă de Ioan Seni, Cornel Cotuţiu, Ion Radu Zăgreanu, Ioan Mititean, Olga Lucuţa, Radu Sârbu, Mihai Dimiu.