"Am scăpat de povara legăturilor." E singurul vers pe care Beverly îl ține minte dintr-o poezie de la școală. Asta face ea când fuge de acasă: rupe povara legăturilor cu familia care o neglijează.

Beverly vrea să fie independentă. Găseşte de lucru, se împrieteneşte cu alți oameni, îi ține la distanță pe cei care nu-i câştigă încrederea şi poartă în suflet livada de portocali și prietenele lăsate în urmă, Raymie şi Louisiana. La malul mării, începe să înțeleagă felul în care nedreptățile revoltătoare se împletesc cu bucurii ascunse. Beverly vrea să îmbrăţişeze frumusețea din jur: din culoarea albastru, din dans, din cuvinte, din grija altora faţă de ea, din grija ei faţă de alții. Și descoperă un vers nou.